Jubileu - 25 ani de voturi perpetue pentru 11 surori din Provincia "Inima Neprihanita a Sfintei Fecioare Maria", Romania
08-07-2012
" Multumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toti si va pomenim în rugaciunile noastre, aducându-ne aminte neâncetat, înaintea lui Dumnezeu Tatal nostru de lucrul credintei voastre si de osteneala iubirii si de staruinta nadejdii voastre, în Domnul nostru Isus Cristos. Fratilor lui Dumezeu iubiti, noi stim cum ati fot alesi.....si voi v-ati facut urmatori ai nostri si ai Domnului, primind Cuvântul cu bucuria Spiritului Sfânt, desi ati avut multe necazuri..."
(1 Tes. 2-5)
Azi facem memorie, ne amintim si cinstim pe înaintasii nostri, pe surorile noastre care au pus fundamentul Provinciei "Inima Neprihanita a Sfintei Fecioare Maria din România.", fiind primele care au îndraznit sa faca voturile perpetue, pe viata, în timpurile vitrege ale Bisericii noastre.
Se cuvine sa-I multumim în primul rând Bunului Dumnezeu pentru harul iubirii sale , pe care L-a revarsat peste ele, si pentru ca a chemat la viata de consacrare si slujire pe Surorile noastre pe care le sarbatorim astazi. Este grupul de surori care au avut curajul sa spuna DA lui Dumnezeu pentru totdeuna, atunci când nu nu se întrevedea nici o speranta de libertate, si când consacrarea pentru totdeuana lui Dumnezeu era un act de curaj si abandonare totala în grija Lui. Aceasta , pentru ca, nu aveam case, nu aveam comunitati, nu aveam misiuni, nu aveam formatori, nu aveam programe de formare. Traiau doar din setea de iubire si slujire a unui Dumnezeu rastignit, fiind la rândul lor marcate de semnele comunismului si ale durerii vietii clandestine a Bisericii Greco-Catolice. Dar erau bucuroase ca apartin acestei Biserici martire, traind în simplitate, silentiu si credinta puternica.
La depunerea voturilor pe viata a acestor surori pe care le sarbatorim azi, ele nu au avut ceremoniale alese, nu au avut fotografi specializati, nu au avut o liturghie cântata, nu au avut usile larg deschise, nu au avut participanti, nici chiar pe parintii lor.... Singurul lucru care a dat ton festiv si a marcat acest eveniment, a fost dorinta arzatoare si bucuria de a se darui, o bucurie care nu poate fi descrisa în cuvinte.
Aceasta daruire a avut si are o valoare cu atât mai mare, cu cât, a fost un abandon orb, total, fara prea mari sanse de realizare religioasa sau profesionala.
Se cuvine sa amintim pe cei care au ajutat si condus pasii acestui grup de surori, si sa le multumim- Maica Ana Fekete, Pr. Sabin Dancus, Pr. Iustin Sabau, si altor ca ei.
Un cuvânt de multumire si pie memorie, Surorilor decedate din acest grup, care au mers înaintea noastra la Tatal pentru a ne pregati un loc si noua. Multumire pentru slujirea si exemplul lor. Dumnezeu sa va dea odihna vesnica si rasplata fericirii!
Un cuvânt de multumire celor prezente azi aici, unele adunându-si ultimele puteri pentru a putea fi prezente, fiind mai înaintate în vârsta. Multumire pentru darul vietii lor, pentru darul chemarii lor, pentru ca au raspuns cu generozitate, pentru ca au slujit si slujesc cu iubire, si pentru exemplul lor.
Anul 1987 pentru Surorile Baziliene din România este o etapa istorica importanta, deoarece este anul în care s-au depus pentru prima data voturi perpetue. Amintim ca în formarea calugareasca a surorilor baziliene, la început, în perioada de persecutie a Bisericii, nu a existat conceptia de voturi temporare si voturi perpetue. Când s-au depus voturile se stia ca sunt depuse pe toata viata. În formula nu era precizata o anumita perioada de timp. De aceea, dupa o familiarizare cu viata calugareasca si dupa ce s-au luat primele contacte cu conducerea generala de la Roma, prin grija pr. Sabin Dancus si cu aprobarea din partea pr. Augustin Prundus, pe atunci Ordinarius al Eparhiei de Cluj-Gherla, în anul 1986 s-a primit aprobarea pentru depunerea voturilor perpetue. Prin grija deosebita a pr. Sabin Dancus, au fost pregatite primele serii de surori care au depus voturile perpetue în anul 1987.
În prima serie au fost surorile din prima generatie: Bazilia Turcas, Benedicta Beudean, Mihaela Suciu, Macrina Presecan, Cecilia Turcas si superioara provinciala de atunci, Ioana Bota. Ceremonia a avut loc în sarbatoarea sf. Vasile, 1 ianuarie 1987, în comunitatea din Gherla, pe atunci un apartament cu doua camere într-un bloc. Cinci zile înainte, surorile au tinut exercitii spirituale cu pr. Sabin Dancus. Sfânta liturghie a fost celebrata de pr. Silvestru A. Prundus si pr. Sabin Dancus. Au participat un mare numar de surori din toate comunitatile. În apartament a fost amenajat un altar si preotii s-au îmbracat cu vesminte liturgice. Surorile erau îmbracate în uniforma care o purtau de obicei la întâlniri.
În a doua serie, în 29 martie 1987, au depus voturile noua surori: Iustina Iusco, Agneta Chindris, Ecaterina Pintea, Aloisia Pop, Angela Tamas, Rozalia Tintelecan, Irina Hogea, Atanasia Câmpean si Valeria Bolfa. Ceremonialul a avut loc în apartamentul pr. Vincentiu Pop, din Cluj, str. Mehedinti. Cinci zile înainte, surorile au facut exercitii spirituale cu pr. Gherasim Juca. Sfânta liturghie a fost celebrata de preotii bazilieni: Sabin Dancus, Gherasim Juca, Vincentiu Pop, Iustin Sabau si Silvestru A. Prundus.
În seria a treia, 9 august 1987, au depus voturile perpetue trei surori: Aurelia Pop, Valentina Hadarau si Emanuela Rosu. Ceremonia a avut loc la Nasaud. Sfânta liturghie a fost celebrata de pr. Sabin Dancus.
Asadar, numarul total al surorilor care au depus voturile perpetue în urma cu 25 de ani, adica în anul 1987, este de optsprezece surori.
Astazi, ne îndreptam gândul cu recunostinta spre surorile: Mihaela, Macrina, Cecilia, Ioana, Iustina, Aloisia, Angela, Rozalia, Irina, Valeria si Valentina si le multumim pentru tot ceea ce au facut pentru Provincia Surorilor din România. Aceste surori sunt cele care au actionat în prima linie în ultimii 25 de ani pe toate planurile: în conducerea comunitatilor locale, în conducerea Provinciei si a Ordinului, în organizarea si construirea manastirilor si a institutiilor de misiune, în formarea tinerelor generatii si nu în ultimul rând au dat marturie prin viata proprie despre vocatia în urmarea lui Cristos.
Ne bucuram sa avem înca printre noi surori care au fost chiar de la început cu M. Ana Fekete, fondatoarea comunitatii si multumim sr. Mihaela si sr. Macrina pentru marturia lor de viata, pentru bucuria si daruirea cu care si-au trait si-si traiesc vocatia lor calugareasca de peste 60 de ani
Multumim surorilor care au condus si conduc provincia noastra, care s-au jertfit pentru cele de trebuinta spirituale si materiale surorilor provinciei; de asemenea celor care au fost consiliere provinciale si superioarelor locale.
Multumim surorilor care au avut responsabilitati în formare, care s-au aplecat cu grija asupra vlastarelor tinere pentru a le forma în spiritul Evangheliei si al constitutiilor.
Multumim surorilor dedicate rugaciunii care au tinut mereu aprins darul credintei si astfel au contribuit la sustinerea celor care erau dedicate operelor de apostolat.
Multumim surorilor care cu curaj si daruire s-au daruit pastoratiei si activitatilor în folosul poporului lui Dumnezeu.
Adunate în jurul lor, noi cele mai tinere le multumim pentru tot ceea ce au facut pentru Provincie si pentru fiecare sora în parte, le multumim pentru jertfa vietii lor, pentru exemplul de daruire si pentru fidelitatea lor si-L rugam pe Domnul sa le binecuvânteze în continuare cu alese si bogate haruri.
Multi ani si multe haruri!